Ce înseamnă backup cu adevărat — și de ce majoritatea firmelor nu îl au

Marius | smartnix.ro

Într-un articol anterior am vorbit despre de ce „salvăm pe calculator" nu este o strategie de backup. Acum mergem mai departe: cum arată un backup real, ce componente are, și cum știi dacă al tău funcționează cu adevărat.

Pentru că există o diferență fundamentală între a avea backup și a putea recupera datele când ai nevoie.

Definiția corectă a backup-ului

Backup-ul nu este o copie. Este capacitatea demonstrată de a recupera datele tale, complet și rapid, în orice scenariu realist de dezastru.

Cuvântul cheie este demonstrată. Un backup care nu a fost testat este o speranță, nu o garanție.

Scenariile realiste de dezastru pentru o firmă mică sunt:

  • Hard disk defect (cel mai frecvent)
  • Ștergere accidentală de fișiere sau foldere
  • Ransomware care criptează toate datele
  • Furt sau distrugere fizică a echipamentelor
  • Incendiu, inundație sau altă calamitate la sediu
  • Eroare umană — cineva a suprascris ceva important acum 3 săptămâni

Un sistem de backup serios te protejează față de toate aceste scenarii, nu doar față de unele.

Cei patru piloni ai unui backup profesional

1. Automatizare — backup-ul nu depinde de nimeni

Orice proces manual se va rata. Angajatul uită. Ești plecat în concediu. Nimeni nu-și aduce aminte de hard disk-ul extern din sertar.

Un backup profesional rulează automat, după un program fix — de obicei noaptea, când sistemele nu sunt folosite intens. Nu cere nicio intervenție umană.

2. Versionare — nu doar ultima copie, ci istoria datelor

Imaginează-ți că un angajat a șters accidental un folder important acum 10 zile, dar ți-ai dat seama abia azi. Dacă backup-ul păstrează doar ultima versiune, acel folder este pierdut.

Versionarea înseamnă că sistemul păstrează mai multe copii istorice — zilnice, săptămânale, lunare. Poți recupera starea exactă a datelor din orice punct în timp, în limita perioadei configurate.

Pentru o firmă mică, o configurație practică este:

  • Backup zilnic păstrat 30 de zile
  • Backup săptămânal păstrat 3 luni
  • Backup lunar păstrat 1 an

3. Redundanță geografică — cel puțin o copie off-site

Regula 3-2-1 despre care am vorbit anterior: una dintre copii trebuie să fie în afara sediului tău.

De ce? Pentru că un incendiu, o inundație sau un furt elimină simultan calculatoarele și orice hard disk aflat în același spațiu fizic. O copie off-site — pe un VPS ieftin, pe un server dintr-o altă locație, sau pe un serviciu de backup cloud — supraviețuiește oricărui dezastru local.

4. Verificare periodică — testul de recuperare

Aceasta este componenta pe care aproape nimeni nu o face, și care face diferența între un backup real și unul imaginar.

O dată la 3 luni, trebuie să restaurezi efectiv câteva fișiere din backup și să verifici că sunt integre și complete. Nu e suficient să presupui că funcționează — trebuie să demonstrezi că funcționează.

Un sistem de backup bine configurat include și notificări automate — un mesaj după fiecare backup reușit, și o alertă imediată dacă ceva a eșuat. Nu ar trebui să afli că backup-ul nu funcționează în momentul în care ai nevoie de el.

Backup vs. sincronizare vs. RAID — confuzii frecvente

Sincronizarea (Google Drive, Dropbox, OneDrive) copiază fișierele în timp real pe un server extern. Este utilă pentru acces de oriunde, dar nu te protejează față de ștergeri accidentale sau ransomware — modificările greșite se sincronizează imediat.

RAID (un sistem de hard disk-uri redundante) protejează împotriva defectării unui hard disk — dacă unul cedează, datele există pe celălalt. Dar RAID nu te protejează față de ștergere accidentală, ransomware sau dezastre fizice. RAID nu este backup.

Backup-ul este o copie separată, independentă, cu versionare, stocată în altă locație. Este singurul mecanism care te protejează față de toate scenariile simultan.

Cele trei pot coexista — și într-un sistem serios, coexistă. Dar nu se înlocuiesc reciproc.

Cât de repede poți relua activitatea după un incident?

Există un concept important în planificarea backup-ului, exprimat prin două întrebări practice:

Cât de vechi pot fi datele recuperate? — Cu cât backup-ul este mai frecvent, cu atât pierzi mai puține date în caz de incident. Un backup zilnic înseamnă că pierzi maximum o zi de muncă. Un backup săptămânal înseamnă că poți pierde o săptămână.

Cât durează recuperarea? — Dacă ai toate datele pe un backup, dar recuperarea durează 3 zile, firma ta este nefuncțională 3 zile. Un sistem bine proiectat minimizează atât pierderea de date, cât și timpul de recuperare.

Pentru o firmă mică, obiective realiste sunt: maximum 24 de ore de date pierdute și recuperare completă în maximum 4–8 ore.

Cum arată în practică un sistem de backup pentru o firmă mică

Un sistem complet și funcțional pentru 5–20 angajați include de obicei:

  • Backup local pe un hard disk sau NAS dedicat, rulat automat în fiecare noapte
  • Backup off-site pe un VPS sau serviciu cloud, sincronizat săptămânal
  • Versionare configurată pentru 30 de zile zilnic, 3 luni săptămânal
  • Notificări automate pe email sau Telegram după fiecare rulare
  • Test de recuperare documentat, efectuat trimestrial
  • Documentație — un document simplu care explică exact cum se face recuperarea, pe înțelesul oricui

Costul unui astfel de sistem: 50–150 EUR/lună (incluzând hardware amortizat, stocare off-site și mentenanță IT). Costul unui incident fără backup: de 10–100 ori mai mult.

Concluzie

Backup-ul nu este o cheltuială IT. Este asigurarea de continuitate a afacerii tale. Orice firmă care stochează date valoroase — și toate firmele o fac — are nevoie de un sistem de backup serios, automatizat și testat.

Dacă nu știi acum exact unde sunt copiile datelor tale, cât de recente sunt și cât timp durează recuperarea — este momentul să afli.

Proiectez și implementez sisteme de backup complete pentru firme mici și medii: backup local + off-site, automatizat, cu monitorizare și notificări. Contactează-mă pentru o evaluare gratuită.